O decizie care afectează direct pacienții cronici și vârstnicii din România
În noul val de „reforme fiscale”, Guvernul uită – din nou – de cei mai vulnerabili: bolnavii, vârstnicii și oamenii care se luptă zilnic cu lipsurile. În loc să protejeze, statul pedepsește. Iar în 2025, discriminarea fiscală a atins un nou nivel de cinism.
Prin pachetul legislativ de „austeritate” publicat recent, Guvernul menține – și chiar accentuează – o nedreptate fiscală profundă: suplimentele alimentare, produse esențiale pentru sănătatea a milioane de români, sunt excluse de la cota redusă de TVA (11%) aplicabilă alimentelor. În schimb, sunt taxate cu cota standard de 21%, ca și cum ar fi produse de lux sau de viciu.
Dar
suplimentele alimentare nu sunt un moft. Sunt alimente. Sunt necesare. Sunt
esențiale.
Conform Legii nr. 56/2021, suplimentele sunt clar încadrate drept „produse alimentare al căror scop este completarea regimului alimentar normal”. Ele sunt recomandate și utilizate de pacienți oncologici în recuperare, de vârstnici care nu mai pot asimila nutrienții doar din alimentație, de bolnavi cronici cu tulburări de absorbție, de copii cu nevoi speciale și de milioane de oameni care își susțin echilibrul nutrițional într-un sistem medical fragil.
Și totuși, statul le taxează ca pe un lux.
Cine suferă?
Această măsură nu lovește în marii evazioniști sau în profitorii de contracte publice, în cei cu pensii speciale sau cu prime exorbitante. Ea lovește în:
- bolnavii de cancer care își susțin sistemul imunitar cu suplimente recomandate de medici,
- pensionarii care își calculează pastilele la leu, dar au nevoie de vitamina D, calciu sau coenzima Q10 pentru o viață demnă,
- pacienții cu boli digestive care nu pot absorbi nutrienții din alimentația zilnică,
- copiii și adulții cu carențe nutriționale dovedite medical.
Această fiscalizare nu este doar o problemă economică. Este o problemă de moralitate.
Ce spune legea și logica?
- Constituția României garantează egalitatea în fața legii (art. 16). Cum poate fi justificată fiscalizarea diferită a două produse încadrate legal ca „alimente”?
- Directiva TVA a Uniunii Europene (2006/112/CE) permite clar aplicarea unei cote reduse de TVA pentru produsele alimentare destinate consumului uman – categorie în care suplimentele alimentare se încadrează fără echivoc.
- Legea 56/2021, adoptată de Parlament, recunoaște oficial natura alimentară a suplimentelor.
Și totuși, Guvernul ignoră realitatea medicală, știința nutrițională, logica fiscală și, mai ales, empatia umană.
De ce această decizie este profund nedreaptă?
Pentru că, în loc să înceapă cu reducerea risipei bugetare, restructurarea aparatului de stat, stoparea scurgerilor din contractele publice sau impozitarea adevăratelor privilegii, autoritățile aleg – din nou – să lovească în cetățeanul simplu.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns:
- pensionarii cu pensii modice de 3.002 lei sunt supraimpozitați,
- pacienții cronici plătesc din buzunar tratamente și investigații esențiale,
- consultațiile gratuite sunt rare, iar listele de așteptare – kilometrice,
- spitalele sunt insuficiente, iar prevenția – aproape inexistentă.
Iar acum, și nutrienții esențiali sunt tratați ca un lux fiscal.
Guvernul are datoria morală și legală să corecteze această nedreptate prin:
- Modificarea de urgență a Hotărârii de Guvern care reglementează cotele de TVA, pentru a include suplimentele alimentare în categoria produselor eligibile pentru cota redusă (11%);
- Respectarea legislației naționale și europene, care recunosc suplimentele ca alimente și permit tratamentul fiscal egal;
- Instituirea unui mecanism real de consultare, între Guvern, industria de suplimente, organizațiile de pacienți și experții în sănătate publică, înainte de adoptarea oricărei măsuri cu impact asupra sănătății;
- Numirea unui viceprim-ministru dedicat protecției sociale, care să apere interesele pacienților cronici, vârstnicilor și categoriilor vulnerabile – întrucât, în realitate, protecția socială este adesea ignorată sau tratată formal de instituțiile actuale.
Pentru cine lucrează Guvernul?
Când va înțelege Guvernul că solidaritatea nu se face cu declarații grandioase, ci cu decizii corecte și umane?
Pacienții cronici, vârstnicii, cei cu suferințe tăcute – care nu ies în stradă, dar îndură în tăcere – nu sunt o povară. Sunt măsura umanității noastre.
Ei nu cer privilegii. Cer respect. Dreptate. Și acces la o viață demnă – cu tratamente accesibile și produse alimentare (inclusiv suplimente) care să nu fie taxate abuziv.
Un stat puternic este acela care îi protejează pe cei slabi. Nu cel care le ia și ultimul drept la sănătate.
Spirocco Digital Hospital – Teleheath Systems