Martin Bikfalvi
Apel la rațiune și echilibru în reglementarea comunicării. Susținere pentru poziția PRISA și critică fermă față de deciziile CNA
Comunicarea recentă a Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) reprezintă un semnal de alarmă necesar și binevenit în fața unei abordări rigide și disproporționate adoptate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Susțin integral poziția PRISA și consider că este esențial să privim cu luciditate și responsabilitate implicațiile acestor noi măsuri asupra unui sector reglementat european, dar tratat local cu suspiciune, lipsă de dialog și inechitate.
1. O reglementare disproporționată, care trădează necunoașterea
statutului juridic al suplimentelor alimentare
Suplimentele alimentare sunt, prin definiție și reglementare europeană (Directiva 2002/46/CE), produse alimentare – surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect fiziologic, menite să completeze dieta. Ele nu sunt medicamente – nici prin conținut, nici prin scop, nici prin regimul de notificare și autorizare.
Aplicarea automată a acelorași norme de publicitate valabile pentru medicamentele OTC, fără vreun temei științific sau juridic, nu reprezintă doar o confuzie legislativă – ci o nedreptate. Este o decizie care contravine principiului proporționalității, consfințit atât în legislația națională, cât și în jurisprudența Curții Europene de Justiție. Când tratăm suplimentele mai dur decât medicamentele OTC, fără o justificare clară de risc, afectăm grav libertatea economică și dreptul consumatorilor la informare.
2. Mesajul de avertizare impus – un instrument de stigmatizare, nu de educare
Formularea actuală introdusă în Codul CNA – „Suplimentele alimentare nu vindecă și nu pot înlocui tratamentele prescrise de medic” – este, în cel mai bun caz, neinspirată. În realitate, este potențial dăunătoare, atât pentru industrie, cât și pentru public.
Această formulare:
- sugerează, în mod eronat, că suplimentele nu au nicio valoare funcțională;
- stigmatizează public un întreg sector, deși multe produse sunt recomandate de medici, farmacologi și nutriționiști (ex: vitamina D, B12, fier, omega 3, coenzima Q10 etc.);
- contrazice modelul european, unde mesajele sunt neutre și echilibrate – de tipul: „Acest produs nu înlocuiește o alimentație variată și un stil de viață sănătos”;
- subminează încrederea consumatorului și poate genera confuzie, nu protecție.
Mai grav este că un astfel de mesaj devine un verdict, substituindu-se rolului medicului sau farmacistului, și reduce rolul real al suplimentelor în sprijinul sănătății la o imagine de inutilitate.
3. Suplimentele – un sprijin real pentru sănătate, nu o amenințare publică
În spitale, clinici și cabinete medicale, suplimentele sunt utilizate frecvent pentru:
- susținerea imunității în perioada post-virală sau post-operatorie;
- corectarea unor carențe nutriționale documentate (ex: vitamina D, zinc, calciu, magneziu);
- reducerea inflamației cronice (ex: extract de Boswellia, Omega 3, curcumină);
- sprijin metabolic, hepatic sau digestiv în afecțiuni cronice.
Aceste produse nu sunt panaceu – și nici nu trebuie prezentate ca atare – dar au un rol clar, susținut de practică și de știință. Reducerea lor la statutul de „neputincioase” este o greșeală de comunicare cu efecte negative asupra sănătății publice.
4. O reglementare lipsită de coerență cu realitatea de zi cu zi
Este absurd ca un spot publicitar de 20-30 secunde pentru un supliment alimentar – produs notificat ca aliment și fără efecte adverse demonstrate – să fie constrâns de avertismente sonore și vizuale extinse. În contrast, medicamentele OTC beneficiază de o avertizare succintă.
Această diferență de tratament este injustă, nefundamentată științific și lipsită de coerență logică și legislativă.
5. Interdicția co-brandingului – o lovitură sub centură pentru consumatori
Interzicerea promovării suplimentelor în farmacii, prin campanii, pachete sau reduceri, reprezintă un abuz care afectează direct:
- dreptul la informare transparentă al consumatorului;
- dreptul la concurență loială al producătorilor;
- accesul la prețuri avantajoase pentru persoane vulnerabile sau cu venituri mici.
În timp ce supermarketurile și platformele online promovează liber aceste produse, farmaciile – spații profesionale reglementate – sunt cenzurate. Este un nonsens legislativ și o discriminare care favorizează canale neprofesionale.
6. Cenzură mascată și distorsiune a concurenței
Interdicția comunicării comerciale între suplimente și farmacii (co-branding) este un precedent periculos. Aceasta afectează:
- libertatea comercială;
- dreptul la promovare echitabilă;
- accesul consumatorilor la informații corecte despre prețuri și oferte.
Este paradoxal că în farmacii – unde consumatorul are acces la consiliere profesională – comunicarea este interzisă, în timp ce în online sau în retailul alimentar este permisă fără restricții.
7. Un apel necesar pentru dialog, nu dictat administrativ
Susțin pe deplin solicitările PRISA:
- modificarea mesajului de avertizare într-o formă neutru-informativă, nu stigmatizantă;
- alinierea Codului Audiovizual la reglementările europene în vigoare;
- constituirea unui grup de lucru interinstituțional, care să includă reprezentanți ai industriei.
8. O invitație
deschisă pentru CNA:
Consultați realitatea din cabinetele medicale, spitale și viața de zi cu zi.
Recomand articolul „De la completare nutrițională, la intervenție
terapeutică integrată”, publicat în Săptămâna Medicală:
http://www.saptamanamedicala.ro/articole/De-la-completare-nutritionala--la-interventie-terapeutica-integrata
Acesta reflectă modul real și responsabil în care suplimentele alimentare sunt utilizate în medicina integrativă, sub supraveghere profesională, ca parte a unei strategii terapeutice bazate pe dovezi.
Concluzie
Suplimentele alimentare nu sunt un pericol public, ci parte integrantă a realității medicale și nutriționale moderne. Ele completează, susțin, echilibrează – fără a pretinde că vindecă. Dar nici nu trebuie reduse la tăcere.
Într-o societate democratică, reglementarea trebuie să fie echilibrată, proporțională și deschisă dialogului. Rolul CNA nu este de a impune bariere arbitrare unei industrii legale și reglementate, ci de a proteja informarea corectă și accesul echitabil la produse esențiale pentru sănătatea publică.
Cetățenii au dreptul să decidă informat, nu manipulat.
Martin Bikfalvi
Spirocco Digital Hospital – Telehealth Systems
